„Prietenia este floarea unei clipe şi fructul timpului” — M A. von Kotzebue
Follow Me

Cum să deschizi o Cafenea



By  Daniel Constantin     luni, noiembrie 07, 2016    Etichete:,,, 

De ce o cafenea?
Pentru că în Bucureşti există doar 500 de cafenele, insuficiente pentru cele 2.000.000 de bucureşteni şi cei care tranzitează oraşul. Numărul cafenelelor din Capitală este de 6 ori mai mic decât în Paris. În celelalte oraşe ale ţării, raportul cafenea/locuitor este şi mai mic. Ca urmare, ne confruntăm cu un paradox firesc: concurenţă este şinu prea. De ce? Dominaţia francizelor nu asigură o varietate a cafenelelor bucureştene, mai ales în contextul modernităţii. Localurile de sine stătătoare se găsesc mai rar şi nu excelează în vânzări. Nu există o piaţă suprasaturată a cafenelelor, chiar dacă le întâlnim la tot pasul. Dacă tot dispunem de o sumă necesară, ce-ar fi să ne deschidem o cafenea?

Putem alege varianta francizei, dar trebuie să scoatem din conturi între 5.000 şi 30.000 de euro. Destul de costisitor, nu-i aşa? Totuşi, în acest context, avem succesul aproape asigurat. Background-ul se află deja acolo, clienţii la fel, iar trecutul, prezentul şi viitorul francizei stau în cărţile marelui francizor. Varianta unei cafenele achiziţionate în franciză pare surâzătoare.

Pe de altă parte, dacă ne dorim unicitate, mergem pe cont propriu. În această situaţie, ne vom confrunta cu multe ore nedormite, mese nemâncate şi gânduri mai albe sau mai negre. Concurenţa se anunţă acerbă, dar merită provocată. Un concept nou ne-ar putea aduce o clientelă interesată de un val original. Locaţia, personalul, preţurile, toate stau la baza succesului nostru. Vom reuşi? Rămâne de văzut.

Din cele mai vechi timpuri, cafenelele au reprezentat locul ideal pentru întâlnirile sociale şi de taină. Departe sau aproape de ochii lumii, oamenii conversează, se împrietenesc, se despart, se ceartă, se împacă sau revin la sentimente mai bune. Pentru cei care cred că în cafenea se bea doar o cafea şi atât, le spunem că se înşeală. O cafenea devine o instituţie a prieteniei, a obiceiului şi a bunelor maniere.

Clientul se ataşează iremediabil de acest loc, considerându-l un refugiu. Se leagă prietenii între clienţi şi personal, între clienţi şi clienţi, între clienţi şi... cafea. Da, pentru fiecare, o cafenea înseamnă altceva. Şi voi ştiţi lucrul acesta. Dacă ţinem seama de profilul clientului de cafenea, putem face o alegere corectă. Vârsta acestuia se situează între 18 şi 50 de ani. Clientul are studii superioare, este educat şi doreşte o servire de calitate.

Principiul potrivit căruia românii se mulţumesc doar cu servicii proaste nu mai stă în picioare. Am descoperit cu toţii că putem beneficia de o atenţie deosebită, chiar dacă asta ne costă puţin mai mult. Cafeneaua noastră trebuie să fie primitoare, onestă şi orientată atât spre client, cât şi spre câştig. Exploatarea oamenilor nu poate duce nicăieri.

În Bucureşti, cea mai ieftină cafea băută într-o cafenea costă 4 lei. Studiile mai arată că lanţurile mari de cafenele practică preţuri mai piperate decât localurile mai mici. Astfel, o cafea poate ajunge şi la 15-20 de lei, în condiţiile unei capitale în plină criză.  Să ne mirăm dacă bate vântul pe-acolo? E posibil să ne înşelăm, deoarece tânărul român ar face orice să bea o cafea într-un local mai deosebit, chiar şi economii. Termenul cunoscut de “fiţe” are mai multe conotaţii. Suntem fiţoşi pentru că ne dorim servicii mai bune, mai selecte, pe măsura preţului? Nu cred. Până la urmă, se instalează ordinea firească a lucrurilor. Există localuri ieftine şi scumpe, locuri bune şi rele, servire ireproşabilă şi proastă. Aceşti factori influenţează toate categoriile sociale şi piaţa cafenelelor, nu doar o parte din noi.

Cum ar trebui să arate o cafenea? În primul rând, trebuie să fie curată, aerisită şi spaţioasă. Oamenii nu vor să stea înghesuiţi. În al doilea rând, trebuie să aibă acces la internet, pentru cei care sunt pe fugă. Nu în ultimul rând, personalul trebuie să fie la dispoziţia clienţilor în orice moment. Fie că bea o cafea sau comandă un meniu divers, consumatorul are nevoie de o ambianţă plăcută. Orice nemulţumire se poate traduce în alegerea concurenţei, care oferă servicii mai bune. De ce să riscăm, când putem să asigurăm toate ingredientele necesare petrecerii unui timp de relaxare, în cafeneaua noastră? Să nu uităm însă că şi noi avem drepturi. Cafeneaua îşi poate selecta clientela.

Apariţia unui client veşnic nemulţumit sau scandalagiu provoacă nesiguranţă şi îi indispune pe ceilalţi. Trebuie luate şi asemenea măsuri, chiar dacă nu ne fac placere. În lucrarea noastră, vom vorbi despre cafenele în general şi în detaliu. Vom insista pe aspectul uman, care aduce de la sine bani şi siguranţă. Orientarea spre satisfacţia clientului este cheia succesului în afacerea cu cafenele.

Cafeneaua, loc de relaxare

De ce beau oamenii cafea? Atât consumatorii cât şi cei care nu consumă cafea îşi pun deseori această întrebare. Mulţi se ceartă asupra caracterului banal al cafelei. Ei spun că este o băutură nu doar obişnuită, dar şi dăunătoare. De fapt, vorbim despre o băutură nu doar gustoasă, dar şi sănătoasă. Oamenii beau cafea datorită
esenţei sale şi a efectelor pe care le are asupra organismului.

Să enumerăm câteva motive pentru care consumăm atât de des cafea:

1. Aroma.
Să recunoaştem, chiar şi cei care nu consumă cafea se simt atraşi de mirosul îmbietor al unei căni de Jacobs, Doncafe sau Nescafe. Când mirosul deosebit al boabelor de cafea se ridică în aer, ne relaxează simţurile. O vizită la cafenea este atât de relaxantă! Muzica şi atmosfera sunt doar elemente de fundal, noi venim să savurăm mirosul şi aroma cafelelor. Este dovedit ştiințific că mirosul cafelei are efecte beneficeasupra oamenilor.

2. Gustul.
Cafeaua poate fi amară, dar vorbim doar de o reţetă. Există o multitudine de reţete şi tipuri de cafea, pentru toate gusturile. Chiar pentru toate gusturile! Pe lângă cafea, puteţi folosi frişcă şi lapte. Gustul s-a schimbat, nu-i aşa? Până la urmă, cafeaua se bea în funcţie de gusturile fiecăruia şi de momentul ales.
Mai tare, mai moale, mai amară, mai seacă, mai dulce... Care este gustul tău?

3. Atemporalitatea.
De cafea n-o să ne plictisim niciodată, fie că suntem tineri sau bătrâni. Nu este o băutură specifică dimineţilor. Ea poate fi savurată în orice alt moment al zilei.

4. Senzaţia
Cafeaua îi relaxează pe cei încordaţi. Încearcă să bei o cafea în momentele tensionate. Gustul ei te va relaxa. De asemenea, o cafea caldă face bine în vremurile friguroase.

5. Stimulentul. 
Angajaţii au nevoie de cafea, în timpul zilei, ca să îşi menţină mintea limpede. S-a dovedit ştiinţific acest fapt. Cafeaua îmbunătăţeşte stimulii cerebrali şi capacitatea de analiză.

6. Sănătatea. 
Ai dureri? Cafeaua poate calma durerile fizice, în special cele de cap. Este de preferat, în locul unor medicamente, în funcţie de situaţie. De asemenea, cafeaua este recomandată în cazul astmului şi al diabetului.
7. Călătoriile.
Tipurile de cafea diferă, de la ţară la ţară. Astfel, vei putea călători şi savura cafele din întreaga lume, pentru o mai bună „documentare”. Ce poate fi mai relaxant?

8. Socializarea. 
Rolul cafelei în socializarea dintre oameni este binecunoscut. Adorăm să mergem „la o cafea”, alături de rude, prieteni şi persoana iubită. Aici cunoaştem oameni, aici ne facem impresii despre ceilalţi şi ei despre noi.

9. Cafeaua ne ajută să rămânem treji
Să nu uităm asta! La volan, la drum lung, orice şofer se înarmează cu o doză redutabilă de cafea, care să-l menţină în formă. De asemenea, dacă n-ar fi adevărat, ar fi comic: cafeaua ne poate trezi din stările de mahmureală, după o zi onomastică...

10. Motive personale.

Oamenii beau cafea şi din alte motive, personale, independente de cele expuse de
noi. Nu putem lista toate sentimentele umane în câteva pagini.

Potenţialul pieţei
În Bucureşti, există prea puţine cafenele, raportat la numărul de clienţi. Deschiderea unei noi cafenele este un pas esenţial spre succes, în contextul actual. Fie că vorbim de cafenelele cu renume internaţional, care fac parte din lanţuri celebre, fie că ne referim la cafenelele mici, aflate în creştere, regula rămâne aceeaşi: calitatea la preţuri reduse. Cele mai multe cafenele practică preţuri mari, neconcordante cu situaţia financiară a oamenilor. Atât cafenelele mici cât şi cele premium (unde frecvenţa preţurilor mari domină) nu se plâng de clienţi, dar întotdeauna se poate şi mai bine. Urmărim deschiderea unei cafenele cu servicii şi produse de calitate, oferite la preţuri rezonabile. Urmărim apropierea de client şi fidelizarea acestuia. Urmărim extinderea, nu stagnarea. Planul de afaceri propus de noi are la bază latura raţională. Investiţia iniţială începe de la 100.000 de euro. Vorbim aici despre o cafenea obişnuită, cu dotările esenţiale, nu despre un local exclusivist, cu „members only”. De la tacâmuri până la expresoarele moderne amplasate în bar, trebuie să alegem cu raţiune. Ştim cu toţii că produsele ieftine au o calitate la fel de ieftină, că firmele mari nu sunt doar nişte sigle luminoase, ci oferă siguranţa calităţii.

În 20 de ani, s-a creat un mediu în care toată lumea are loc. Potenţialul pieţei este imens. Afacerile cu cafenele sunt printre puţinele rămase în picioare, în vremuri de restrişte. De ce? Pentru că se bucură de o clientele stabilă, câştigată de-a lungul timpului. Totodată, în Bucureşti întâlnim zone neexploatate încă din acest punct de vedere. Observăm cum cafenelele s-au orientat spre centru, în zonele Universitate, Romană, Calea Victoriei, Unirii, Radu Beller sau Dorobanţi.

De ce am deschide o cafenea unde toţi au deja o cafenea? De ce să nu deschidem o cafenea unde nu există una? Putem aborda potenţialul pieţei cafenelelor şi prin prisma şanselor oferite. În Bucureşti, şi nu numai, se prefigurează o creştere spectaculoasă a numărului de cafenele. Marii jucători au intrat pe piaţă, încurajându-i şi pe cei mici. Lanţurile de cafenele au apărut aproape din nimic şi s-au extins rapid. Fenomenul Starbucks în America este sinonim cu Turabo Café în România. Desigur, discutăm de o scară mai mică, dar succesul se numeşte tot succes. Încă nu v-aţi hotărât dacă investiţi sau nu într-o cafenea? Consultaţi cifrele de afaceri ale cafenelelor şi veți vedea potenţialul şi oportunităţile oferite de piaţă.
Piaţa cafenelelor este gata să primească noi concurenţi şi consumatori. Bucureştiul se bucură de prezenţa lanţurilor clasice de cafenele, în care se respectă aceleaşi reguli. Pe lângă acestea, există cafenelele mai mici, de obicei tematice. Cafenelele de renume, achiziţionate în sistem de franciză, au meniuri mai scumpe şi se adresează în general clasei sociale mai înstărite. În acelaşi timp, preţul mediu al unei cafele într-o cafenea mica nu scade sub 4 lei. Statisticile arată că urmăm modelul european. Astfel, consumul creşte şi timpul petrecut la masă scade, exact ca în ţările vecine.
Profilul clientului unei cafenele este următorul: are între 18 și 50 de ani, este educat şi doreşte servicii de calitate. Totodată, o cafenea situată în apropierea unui centru de afaceri este ocupată în proporţie de 50-70% de oameni de afaceri. Criza economică lucrează în favoarea clienţilor. Se prefigurează că nota de plată va scădea cu circa 15%. Numărul clienţilor nu va scădea, ci va creşte. Cafenelele doresc să-şi păstreze clientela, în vremuri incerte. De asemenea, scopul lor este oferirea unor servicii de calitate, într-o atmosferă plăcută, relaxantă, departe de forfota cotidiană.

About

In 2017 blogul a aniversat 3 ani de la lansare, timp in care a fost vizitat de mai mult de 170000 de ori si pentru asta va multumesc tuturor pentru sprijinul acordat si va astept in continuare sa vizitati si chiar sa distribuiti si prietenilor vostrii ceea ce v-a placut.


Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *

Follow by Email

Totalul afișărilor de pagină

YouTube